Povestea baietelului ce a redescoperit bradul de Craciun
27-08-2024
Cu totii avem o poveste care nu se uita niciodata. Dar timpul, fagasul nestiut al vietii care ne urca pe culmi impresionante, ne face uneori sa dam uitarii anumitor lucruri importante, care au avut o contributie enorma pentru ceea ce suntem astazi.
Omul le poate face pe toate in viata, cu rabdare si vointa, dar mai stim ca omul sfinteste locurile pe unde acesta trece. Uitam deseori ca sarbatorile nu sunt despre bani sau despre cadouri, ci despre magia pe care o construiesc oamenii din jur.
Copiii sunt cei care uneori ne trag de maneca si ne reamintesc de adevaratele bucurii ale vietii, de cat de important e sa-i avem pe cei iubiti aproape si cat de mult valoreaza acele clipe petrecute de sarbatori in apropierea bradului, alaturi de mama, tata si toti ceilalti dragi noua.
Desi nici noi nu mai suntem ca odinioara si nici copiii moderni, povestea lui Luca, un baietel de doar 8 ani, impresioneaza prin invataturile sale. Te invit sa te regasesti astazi cu copilul din tine sau cu cel de langa tine si sa descoperiți o poveste magica despre sarbatorile de iarna.
Veniturile parintilor le asigurau un trai decent, iar spre deosebire de ceilalti copii, Luca nu mergea in vacante la fiecare sfarsit de trimestru sau de an, nu se bucura de haine noi la fiecare serbare sau haine din magazine scumpe. Era insa bine intretinut, curat, si nu-i lipseau niciodata cele de intrebuinta la scoala sau o masa calda pe masa.
Timpul trecea repede si sarbatorile de iarna se apropiau. Domnul Tomisescu a primit o prima pentru meritele deosebite din noua fabrica, pe care si-a propus s-o investeasca in Crăciunul copilului.
Luca era unul dintre acei copii care astepta Craciunul cu nerabdare, fiind perioada lui favorita din an. De fapt, era singurul moment din an in care erau cu totii impreuna, mama fiind scutita cateva zile de la lucrul unor podoabe selecte pentru doamnele si domnii de vaza, precum si tatal de la meseria grea.
Pentru Luca, Craciunul insemna familie, dragoste, caldura si grija, nu tablete si alte cadouri scumpe ce se regasesc astazi pe listă de cadouri ale copiilor.
Primul lucru pe care tatal l-a cumparat din prima acestuia a fost bradul de Craciun - un brad somptuos la un metru jumate, parfumat din cale-afara, bineinteles, natural.
Nu-ti poti imagina fericirea de pe chipul inocent al lui Luca, care aproape a izbucnit in plans cand și-a vazut tatal intrând în casa cu bradul la subrat. Acesta i-a spus: "- Uite, fiule! Mos Craciun ti-a adus cadou un brad de Craciun pe care sa-l decorezi dupa pofta inimii tale!".
Luca si-a strans tatal in brate, lasandu-i mostenire un pupic cald si sincer, plin de bucurie. Mama a scos entuziasmata o cutie cu globuri pe care i-a inmanat-o lui Luca. Si impreuna au pornit catre camera de zi, unde au inceput sa impodobeasca bradul.
Era mare veselie - colinde ce rasunau pe fundal, dintr-un radio primit in dar la casatoria parintilor, in cuptor trosneau lemnele in asteptarea placintelor, casa era intens parfumata de mirosul portocalelor coapte pe plita si de ceaiul din canile de lut.
Luca isi admira bradul ora de ora si era mai mandru ca niciodata de cadoul primit. Doar trei zile ii mai desparteau de seara de Ajun si, profitand de entuziasmul copilului, parintii l-au invitat sa-i scrie si o scrisoare lui Moș Crăciun, asa cum obisnuia de fel.
In decursul acelei zile, natura i-a atras atentia mai mult ca niciodata lui Luca. Era de altfel una dintre celelalte pasiuni ale lui, pe langa animale sau scoala.
Deschiderea scrisorii de catre mama sa a lasat-o fara cuvinte: - "Mos Craciun, mami si tati mi-au spus ca mi-ai trimis un bradut. Esti un om tare bun si generos, iar eu iti multumesc si iti promit ca voi fi la fel de silitor si cuminte si de acum incolo. Insa, te rog, poti sa-i redai fericirea bradutului nostru? Este foarte trist. Ii cad acele, verigile-i sunt fara putere. Cred ca-i este dor de padure! Si sa nu uiti sa duci si la ceilalti copii un brad vesel si zâmbitor. "
Doamna Timosescu a incremenit timp de cateva secunde. Inteligenta si inocenta copilului a fost cu mult peste asteptari. Dar într-adevar, bradutul nu era deloc fericit, iar doamna Timosescu avea grija zilnic sa curete gramada de ace ce curgea alene pe podea. A luat legatura cu domnul Timosescu, ajungand in cele din urma la invoiala de a-l inlocui cu un brad artificial cu aspect natural, ceea ce au considerat ei ca e un mic compromis pentru reusitele baiatului.
In ziua de Ajun, Luca s-a trezit mai devreme decat de obicei si a pornit la colindat alaturi de tatal sau. Intre timp, mama acestuia pregatea noul brad, pe care a avut grija sa-l impodobeasca intru tocmai ca si cum l-ar fi decorat Luca, cu puțin timp in urma.
Seara, Luca s-a intors acasa cu tolba plina, dar chipul sau era mai trist ca niciodata. Băiatul isi intreba mama: "-Mama, banutii acestia si merindele primite sunt suficiente ca Mos Craciun sa-i redea fericirea bradului?". O lacrima de bucurie a cuprins fata mamei care-i facea semn catre bunul lui prieten din cealalta incapere - bradul de Craciun.
Cand Luca a zarit noul brad, pe chip i s-a facut lumina. Noul brad avea varfurile argintii, conuri de brad presarate printre marea bogata de ace, decoratiunile erau mai multe si mai bogate, iar Luca mai sa sara in sus de fericire ca prietenul lui e in sfarsit vesel si gata de aventura si spiritul sarbatorilor de iarna.
Luca a putut sa se bucure de alternativa zeci de ani de atunci incolo, iar parintii si-au luat o piatra de pe inima stiind ca nu mai sunt nevoiti sa investeasca an de an intr-un bradut “trist”, care este smuls din sanul familiei sale si care nu-si mai regaseste puterea de a reveni la viata.
Ani de zile mai tarziu, Luca avea sa devina un barbat in adevaratul sens al cuvantului. A urmat inclusiv o facultate care i-a adus in cele din urma un post prestigios intr-un cabinet de avocatura.
Parintii erau mai mandri ca niciodata, iar Luca n-a incetat niciodata sa fie recunoscator parintilor pentru toate eforturile sale, dar si pentru faptul ca inca se bucura de prietenul sau - un brad artificial care s-a pastrat impecabil si care a conceput o legatura speciala cu baietelul nostru. Luca a mai descoperit o pasiune, care de altfel nu e deloc surprinzatoare.
Si-a deschis propriul lui magazin de brazi, unde se gasesc si astazi brazi artificiali de vanzare din gama premium, brazi de poveste, impunatori, brazi ce spun si ei la randul lor o poveste si pe care o transmit din generatie, in generatie.
De altfel, sunt multi copii care se regasesc in povestea lui Luca, copii care de altfel nu au acces la tehnologie, la lucruri scumpe, pe care nici macar nu-si permit sa le viseze. Vointa si accesul la educatie sunt cateva dintre cele mai importante lucruri necesare in viata unui copil. Iar deseori, simpla prezenta a bradului de Craciun este suficienta pentru ca cei mici sa se simta in siguranta si cu adevarat inclusi in spiritul sarbatorilor de iarna.
Luca ne mai invata si ca varsta nu are nicio importanta vizavi de responsabilitate. Luca era un baiat saritor, oricand de ajutor familiei, iar gandul de a petrece mai mult timp cu mama acestuia, fara atributii profesionale sau grija curateniei generale, pentru el valora de la pamant la cer.
Si dincolo de dorinta acestuia de a se bucura de un brad, nu voia orice brad, ci un brad care sa nu-i oblige pe parinti sa faca prea multe compromisuri, dar in acelasi timp un brad fericit, un brad care nu este dezlipit din “bratele parintilor sai” si care aduce cu sine dor si tristete.
Luca a imbratisat conceptul de brad artificial, un brad care este in permanenta fericit, zeci de ani la rand, un brad care se poate bucura de intreaga atentie cuvenita si care de asemenea, il va atrage si pe Mos Craciun in misiunea sa de a lasa cadouri la copii mici.
Cu alte cuvinte, Luca, un simplu copil inocent de doar 8 ani, crede in balanta naturii la care contribuie si brazii, padurile in general, in rolul plantelor si a animalelor, cauze pe care el le sustine cu tarie de la cea mai frageda varsta.
Ne invata ca nu trebuie sa lezam natura doar pentru propriile noastre foloase si ca intotdeauna exista o alternativa benefica ce poate imbina utilul cu placutul.
Hai sa fim si noi ca Luca si sa ne invatam copii sa fie la fel! Pamantul este casa noastra si azi, si maine, iar de prezenta padurilor si a brazilor depindem cu totii. Mai ales ca in zilele noastre beneficiem de zeci de alternative, multumita tehnologiei de ultima generatie, prin care putem sa ne bucuram de toate lucrurile de valoare din jurul nostru fara a le face rau celor din jur.
Si hai sa punem mai mult suflet in magia sarbatorilor, sa ne ingrijim mai mult de clipele de calitate petrecute alaturi de toti cei dragi noua! Hai sa transformam prezentul intr-o clipa unica si memorabila, pe care s-o retraim la nesfarsit in viitorul ce va urma, si de care sa ne aducem aminte cu caldura!
Copiii sunt cei care uneori ne trag de maneca si ne reamintesc de adevaratele bucurii ale vietii, de cat de important e sa-i avem pe cei iubiti aproape si cat de mult valoreaza acele clipe petrecute de sarbatori in apropierea bradului, alaturi de mama, tata si toti ceilalti dragi noua.
Desi nici noi nu mai suntem ca odinioara si nici copiii moderni, povestea lui Luca, un baietel de doar 8 ani, impresioneaza prin invataturile sale. Te invit sa te regasesti astazi cu copilul din tine sau cu cel de langa tine si sa descoperiți o poveste magica despre sarbatorile de iarna.
Povestea unui baietel care a redescoperit bradul de Craciun
In urma cu un an, parintii lui Luca au fost nevoiti sa se mute din casă in care locuiau, chiar in apropierea sarbatorilor. Chiria mult prea mare la care adesea intarziau cu plata, cheltuielile peste masura dintr-un oras mult prea scump, au făcut-o pe familia Tomisescu sa-si caute destinul într-un loc mai bun, in apropierea sarbatorilor de iarna. Vezi tu, Luca n-a avut in acel an acea armonie de sarbatoare, cu brad de Craciun, casa impodobita sau zeci de feluri de dulciuri care parfumau casa de zor, rand pe rand iesind din cuptor. Au fost momente dificile, dar Luca era un baietel intelegator si nu si-a pierdut nicio clipa speranta ca noul an le va oferi mai multe satisfactii. La scurt timp dupa mutarea intr-un oras si o casa noua, parintii si-au gasit din nou de lucru. Mama lucra ca croitoreasa, tatal strungar de meserie. Luca fusese inscris intr-un nou colectiv la scoala, dar din pacate nu reusea sa se integreze de minune in ciuda faptului ca era cel mai silitor baiat din clasa.
Veniturile parintilor le asigurau un trai decent, iar spre deosebire de ceilalti copii, Luca nu mergea in vacante la fiecare sfarsit de trimestru sau de an, nu se bucura de haine noi la fiecare serbare sau haine din magazine scumpe. Era insa bine intretinut, curat, si nu-i lipseau niciodata cele de intrebuinta la scoala sau o masa calda pe masa.
Timpul trecea repede si sarbatorile de iarna se apropiau. Domnul Tomisescu a primit o prima pentru meritele deosebite din noua fabrica, pe care si-a propus s-o investeasca in Crăciunul copilului.
Luca era unul dintre acei copii care astepta Craciunul cu nerabdare, fiind perioada lui favorita din an. De fapt, era singurul moment din an in care erau cu totii impreuna, mama fiind scutita cateva zile de la lucrul unor podoabe selecte pentru doamnele si domnii de vaza, precum si tatal de la meseria grea.
Pentru Luca, Craciunul insemna familie, dragoste, caldura si grija, nu tablete si alte cadouri scumpe ce se regasesc astazi pe listă de cadouri ale copiilor.
Primul lucru pe care tatal l-a cumparat din prima acestuia a fost bradul de Craciun - un brad somptuos la un metru jumate, parfumat din cale-afara, bineinteles, natural.
Nu-ti poti imagina fericirea de pe chipul inocent al lui Luca, care aproape a izbucnit in plans cand și-a vazut tatal intrând în casa cu bradul la subrat. Acesta i-a spus: "- Uite, fiule! Mos Craciun ti-a adus cadou un brad de Craciun pe care sa-l decorezi dupa pofta inimii tale!".
Luca si-a strans tatal in brate, lasandu-i mostenire un pupic cald si sincer, plin de bucurie. Mama a scos entuziasmata o cutie cu globuri pe care i-a inmanat-o lui Luca. Si impreuna au pornit catre camera de zi, unde au inceput sa impodobeasca bradul.
Era mare veselie - colinde ce rasunau pe fundal, dintr-un radio primit in dar la casatoria parintilor, in cuptor trosneau lemnele in asteptarea placintelor, casa era intens parfumata de mirosul portocalelor coapte pe plita si de ceaiul din canile de lut.
Luca isi admira bradul ora de ora si era mai mandru ca niciodata de cadoul primit. Doar trei zile ii mai desparteau de seara de Ajun si, profitand de entuziasmul copilului, parintii l-au invitat sa-i scrie si o scrisoare lui Moș Crăciun, asa cum obisnuia de fel.
In decursul acelei zile, natura i-a atras atentia mai mult ca niciodata lui Luca. Era de altfel una dintre celelalte pasiuni ale lui, pe langa animale sau scoala.
Deschiderea scrisorii de catre mama sa a lasat-o fara cuvinte: - "Mos Craciun, mami si tati mi-au spus ca mi-ai trimis un bradut. Esti un om tare bun si generos, iar eu iti multumesc si iti promit ca voi fi la fel de silitor si cuminte si de acum incolo. Insa, te rog, poti sa-i redai fericirea bradutului nostru? Este foarte trist. Ii cad acele, verigile-i sunt fara putere. Cred ca-i este dor de padure! Si sa nu uiti sa duci si la ceilalti copii un brad vesel si zâmbitor. "
Doamna Timosescu a incremenit timp de cateva secunde. Inteligenta si inocenta copilului a fost cu mult peste asteptari. Dar într-adevar, bradutul nu era deloc fericit, iar doamna Timosescu avea grija zilnic sa curete gramada de ace ce curgea alene pe podea. A luat legatura cu domnul Timosescu, ajungand in cele din urma la invoiala de a-l inlocui cu un brad artificial cu aspect natural, ceea ce au considerat ei ca e un mic compromis pentru reusitele baiatului.
In ziua de Ajun, Luca s-a trezit mai devreme decat de obicei si a pornit la colindat alaturi de tatal sau. Intre timp, mama acestuia pregatea noul brad, pe care a avut grija sa-l impodobeasca intru tocmai ca si cum l-ar fi decorat Luca, cu puțin timp in urma.
Seara, Luca s-a intors acasa cu tolba plina, dar chipul sau era mai trist ca niciodata. Băiatul isi intreba mama: "-Mama, banutii acestia si merindele primite sunt suficiente ca Mos Craciun sa-i redea fericirea bradului?". O lacrima de bucurie a cuprins fata mamei care-i facea semn catre bunul lui prieten din cealalta incapere - bradul de Craciun.
Cand Luca a zarit noul brad, pe chip i s-a facut lumina. Noul brad avea varfurile argintii, conuri de brad presarate printre marea bogata de ace, decoratiunile erau mai multe si mai bogate, iar Luca mai sa sara in sus de fericire ca prietenul lui e in sfarsit vesel si gata de aventura si spiritul sarbatorilor de iarna.
Luca a putut sa se bucure de alternativa zeci de ani de atunci incolo, iar parintii si-au luat o piatra de pe inima stiind ca nu mai sunt nevoiti sa investeasca an de an intr-un bradut “trist”, care este smuls din sanul familiei sale si care nu-si mai regaseste puterea de a reveni la viata.
Ani de zile mai tarziu, Luca avea sa devina un barbat in adevaratul sens al cuvantului. A urmat inclusiv o facultate care i-a adus in cele din urma un post prestigios intr-un cabinet de avocatura.
Parintii erau mai mandri ca niciodata, iar Luca n-a incetat niciodata sa fie recunoscator parintilor pentru toate eforturile sale, dar si pentru faptul ca inca se bucura de prietenul sau - un brad artificial care s-a pastrat impecabil si care a conceput o legatura speciala cu baietelul nostru. Luca a mai descoperit o pasiune, care de altfel nu e deloc surprinzatoare.
Si-a deschis propriul lui magazin de brazi, unde se gasesc si astazi brazi artificiali de vanzare din gama premium, brazi de poveste, impunatori, brazi ce spun si ei la randul lor o poveste si pe care o transmit din generatie, in generatie.
Morala povestii baietelului ce a redescoperit bradul de Craciun
Pe mine, povestea lui Luca m-a atins la suflet. E minunat ca mai sunt astfel de copii care pun atat de mult accent pe aceste lucruri aparent infime, pe familie, pe dragoste, pe lucrurile mici care au o semnificatie impresionanta, mai ales in apropierea sarbatorilor de iarna. Luca ne invata ca nu banii sunt cea mai de pret avere de pe acest pamant si ca oamenii si darurile simbolice ne pot cuceri pentru o eternitate.
De altfel, sunt multi copii care se regasesc in povestea lui Luca, copii care de altfel nu au acces la tehnologie, la lucruri scumpe, pe care nici macar nu-si permit sa le viseze. Vointa si accesul la educatie sunt cateva dintre cele mai importante lucruri necesare in viata unui copil. Iar deseori, simpla prezenta a bradului de Craciun este suficienta pentru ca cei mici sa se simta in siguranta si cu adevarat inclusi in spiritul sarbatorilor de iarna.
Luca ne mai invata si ca varsta nu are nicio importanta vizavi de responsabilitate. Luca era un baiat saritor, oricand de ajutor familiei, iar gandul de a petrece mai mult timp cu mama acestuia, fara atributii profesionale sau grija curateniei generale, pentru el valora de la pamant la cer.
Si dincolo de dorinta acestuia de a se bucura de un brad, nu voia orice brad, ci un brad care sa nu-i oblige pe parinti sa faca prea multe compromisuri, dar in acelasi timp un brad fericit, un brad care nu este dezlipit din “bratele parintilor sai” si care aduce cu sine dor si tristete.
Luca a imbratisat conceptul de brad artificial, un brad care este in permanenta fericit, zeci de ani la rand, un brad care se poate bucura de intreaga atentie cuvenita si care de asemenea, il va atrage si pe Mos Craciun in misiunea sa de a lasa cadouri la copii mici.
Cu alte cuvinte, Luca, un simplu copil inocent de doar 8 ani, crede in balanta naturii la care contribuie si brazii, padurile in general, in rolul plantelor si a animalelor, cauze pe care el le sustine cu tarie de la cea mai frageda varsta.
Ne invata ca nu trebuie sa lezam natura doar pentru propriile noastre foloase si ca intotdeauna exista o alternativa benefica ce poate imbina utilul cu placutul.
Hai sa fim si noi ca Luca si sa ne invatam copii sa fie la fel! Pamantul este casa noastra si azi, si maine, iar de prezenta padurilor si a brazilor depindem cu totii. Mai ales ca in zilele noastre beneficiem de zeci de alternative, multumita tehnologiei de ultima generatie, prin care putem sa ne bucuram de toate lucrurile de valoare din jurul nostru fara a le face rau celor din jur.
Si hai sa punem mai mult suflet in magia sarbatorilor, sa ne ingrijim mai mult de clipele de calitate petrecute alaturi de toti cei dragi noua! Hai sa transformam prezentul intr-o clipa unica si memorabila, pe care s-o retraim la nesfarsit in viitorul ce va urma, si de care sa ne aducem aminte cu caldura! 
